„Filofteia” – care este originea și semnificația acestui nume?

Cele dintâi zile ale lunii decembrie sunt bune prilejuri de sărbătoare pentru mulți dintre cei pe care-i cunoaștem – prieteni, apropiați sau membri ai familiei. Conform calendarului nostru ortodox, în fiecare an, în ziua de 7 decembrie, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Biserica o cinstește pe Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș.

Cu siguranță, mulți dintre noi știm printre rude sau cunoștințe cel puțin pe cineva care poartă numele Sfintei Filofteia și, de aceea, am considerat că este potrivit ca, înaintea acestui mare praznic, să aducem în atenția dumneavoastră, a membrilor familiei Bizanticons Art, așa cum am obișnuit să vă numim, câteva considerații de ordin istoric și etimologic, legate de originea și semnificația numelui acestei Sfinte Mucenițe.

Mucenică la doar 12 ani

Întâi de toate, se cuvine să reținem câteva detalii biografice. Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș s-a născut în oraşul Târnovo, Bulgaria, din părinţi creştini, oameni simpli, lucrători ai pământului. Într-o toamnă, pe când avea numai 12 ani, mama ei vitregă a trimis-o cu mâncare în câmp, la tatăl ei. Pe drum, obișnuia să le dea și copiilor săraci care îi ieșeau în cale câteva guri de mâncare. Pentru că întârzia mereu cu mâncarea, tatăl ei s-a ascuns într-un desiş și de acolo a văzut cum Sfânta Filofteia făcea milostenie cu cei în nevoie. Furios, a aruncat asupra Sfintei barda pe care o purta la brâu şi, tăind-o la picior, aceasta și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Cuprins de frică și de remușcare, a încercat să ridice de jos trupul și să-l ascundă din cărarea pe care treceau oamenii către câmp, însă, prin minune dumnezeiască, trupul sfintei se făcuse greu ca o piatră.

Conștientizând că tocmai devenise călăul propriului său copil, tatăl se hotărăște să mărturisească fapta necugetată arhiepiscopului de Târnovo. Aflând cumplita faptă, ierarhul a luat cu el sobor de preoți și, după rugăciunile rânduite, a încercat să înalțe trupul sfintei, însă acesta tot nu putea fi urnit din loc. Tradiția spune că, în acea clipă, ierarhul s-a gândit să rostească numele mai multor oraşe, aflate la nord și la sud de Dunăre, iar când a pomenit de Biserica Domnească din Curtea de Argeş, trupul sfintei a devenit dintr-o dată uşor, așa cum era înainte. Nu se știe cu exactitate anul în care moaștele Sfintei Filofteia au ajuns în țara noastră, însă cert este că binecuvântatul moment s-a petrecut în timpul voievodului Radu cel Mare, aflându-se până astăzi la Curtea de Argeș.

Etimologie și semnificații

Încă de la început trebuie să menționăm că „Filofteia” e unul dintre cele mai rare nume de fete pe care părinții din țara noastră le aleg pentru copiii lor. Asta, poate și din cauză că mulți nu cunosc adevărata lui semnificație. Din punct de vedere etimologic, numele provine din limba greacă, de la termenii „phílos (φίλος)” (iubit, drag, iubitor sau prietenos) și „theós (θεός)” (divin, Dumnezeu). Astfel, numele „Filofteia” înseamnă „prieten cu Dumnezeu” sau „iubitor/iubitoare de Dumnezeu”. Practic, „Filofteia” este, de fapt, echivalentul numelor Teofil sau Teofila (întâlnite mai ales în mediul monahal), nume în care cei doi termeni, „theós” și „phílos” sunt poziționați invers, dar au – evident – același înțeles. În Sfânta Scriptură, numele Teofil este întâlnit atât în Sfânta Evanghelie după Luca 1, 3 („Am găsit şi eu cu cale, preaputernice Teofile, după ce am urmărit toate cu de-amănuntul de la început, să ţi le scriu pe rând…”), cât și în Faptele Sfinților Apostoli 1, 1 („Cuvântul cel dintâi l-am făcut o, Teofile, despre toate cele ce a început Iisus a face şi a învăţa…”). Potrivit tradiției, scrierile îi sunt adresate aceluiași Teofil, „prea-puternicul” din Roma, un nobil roman convertit la creștinism.

Revenind la numele „Filofteia” acesta reproduce cu litere românești numele grecesc Philothéa, corespondentul masculinului Philótheos, ambele neatestate în epoca clasică, însă încadrându-se perfect în bogata și larg răspîndita familie a teoforicelor (prenume alcătuite, cel mai adesea, prin compunerea numelui care are fie ca prefix, fie ca sufix o particulă referitoare la numele lui Dumnezeu). Raritatea numelui în cadrul limbii române se explică prin asumarea lui mai ales de către cei care aleg să pășească pe calea monahală.

Conform Micii Enciclopedii Onomastice, semnată de Christian Ionescu și apărută în anul 1975, dacă formele Filótei și Filoteia nu ridică probleme de natură fonetică, formele Filoftei și Filofteia sunt mai dificil de explicat. În mod curent, acestea sunt puse pe seama influenței slave, dar nici în limbile slave de răsărit, nici în cele de sud nu este cunoscut tratamentul -ft- pentru grecescul -th- (în bulgară și sârbo-croată sunetul grecesc este redat prin -t-, iar în ucraineană și rusă prin -f-); modificarea ar putea fi explicată pe teren românesc, prin analogie cu nume unde -ft- este etimologic, așa cum este și cazul numelor Eftimie, Maftei, Matei). Numele „Filofteia” este întâlnit și în cultura altor popoare; spre exemplu, francezii au „Philothée”, italienii pe „Filoteo” sau „Filotea”, maghiarii pe „Filotea”, bulgarii pe „Filotei” sau „Filoteia”, iar rușii pe „Filofei” sau „Filofeia”.

În loc de concluzie, un singur gând: Sfânta Muceniță Filofteia rămâne patroana prin excelență a copiilor şi a tinerilor, model al adolescentului credincios, dar și ocrotitoare a poporului român dreptcredincios, grabnică ajutătoare și tămăduitoare în vreme de boală și sprijin de încedere tuturor celor care au chemat-o în rugăciune la vreme de încercare. Astfel, să o chemăm și noi în rugăciunile noastre și să o cinstim, zicând: zicând: „Întru răbdarea ta ţi-ai agonisit plata ta, Fericită Filofteia, întru ispite neîncetat răbdând, în bătăi suferind, în necazuri binevoind, pe săraci miluindu-i şi pe flămânzi săturându-i; roagă-te lui Hristos Dumnezeu, bună fecioară, să se mântuiască sufletele noastre”. (Tropar, glasul al 8-lea)

(Sursa:bizanticons.ro)

WP Radio
WP Radio
OFFLINE LIVE