Sfârșit de octombrie. După pelerinajul de la Iași, în preajma zilei de 27 octombrie, inima Ortodoxiei începe să bată intens în Capitala țării, pe Dealul Patriarhiei. E ziua Sfântului Dimitrie cel Nou. Timpul își încheie cursul pentru câteva zeci de ore, pelerinii aduc cu ei apăsarea încercărilor de peste an, iar rugăciunea și mireasma busuiocului veghează asupra întregului oraș. Ca o stâncă neschimbată în mijlocul Capitalei aglomerate, Sfântul Dimitrie cel Nou se înalță iarăși ca un far al luminii și speranței, un ocrotitor tainic de toate zilele al sufletelor noastre. În fiecare colț al urbei răsare amintirea lui, iar biserici și rugăciuni îi rostesc iarăși numele în cântări, ca un ecou al credinței ce nu cunoaște hotare.
E o tradiție duhovnicească aparte ca, în ultimii ani, atât hramul de la Iași, cât și cel de la București să se transforme într-o întâlnire a sfinților. Sfânta Parascheva și Sfântul Dimitrie devin gazde și-i primesc bucuroși alături de ei și-n mijlocul poporului credincios pe sfinți de peste mări și tări. Pentru că, până la urmă, credința și urmarea lui Hristos și a prietenilor Săi – sfinții – n-are granițe și nici distanțe care să nu poată fi cucerite.
În acest an, însă, la București are loc o întâlnire aparte. Bucuria pelerinajului organizat de Patriarhia Română va fi sporită de primirea, din Grecia, a Icoanei Maicii Domnului – Panagia Soumela, adusă de către IPS Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei. Un moment aparte, clipe istorice care nu știm dacă și când se vor mai repeta. Nu știm dacă noi, cei de azi, le vom mai fi părtași vreodată. De aceea, ne-am gândit să vă aducem înainte 7 lucruri pe care poate nu le cunoașteți despre Panagia Soumela, cea mai veche icoană cunoscută a Maicii Domnului, spre a le împărtăși și altora în drumul dvs. către hramul Sfântului Dimitrie.
- Cea mai veche icoană: Icoana Maicii Domnului Panagia Soumela este considerată cea mai veche icoană cunoscută a Maicii Domnului, fiind atribuită Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Doctor, dar mai ales Apostol al lui Hristos, Sfântul Luca era foarte talentat la desen și pictură, din mâinile lui ieșind adevărate opere de artă. Potrivit tradiției creștine, după Pogorârea Sfântului Duh, în urma unor revelaţii, Sfântul Luca a pictat trei tipuri de icoane ale Maicii Domnului. Tradiția aceasta este susținută, până astăzi, de textele liturgice care îl menționează în legătură cu acest aspect: „Zugrăvind Preacinstitul tău chip, dumnezeiescul Luca, scriitorul cel insuflat de Dumnezeu al Evangheliei lui Hristos, a înfățișat pe Ziditorul a toate pe brațele tale”.
- Etimologie: Icoana „Panagia Soumela” se găsește până astăzi în Mănăstirea cu același nume – Soumela, din Vermio, Grecia. Explicația numelui „Panagia Soumela” este următoarea: cuvântul „Panagia” în greacă înseamnă „Preasfânta” (este important să menționăm că în întreaga Grecie există multe biserici și mănăstiri dedicate Preasfintei Născătoare de Dumnezeu care poartă această denumire). Apoi, „Mela” se referă la numele muntelui pe care a fost construită mănăstirea. În limba greacă, expresia „stou mela” se traduce drept „la (de la) Mela,” în timp ce în dialectul pontic (o formă distinctă a limbii grecești standard), aceasta se pronunță „sou Mela”.
- Barnaba și Sorfonie: Icoana este legată strâns de numele a doi doi monahi din Atena – Barnaba și ucenicul său, Sofronie. Cu toate că Trapezuntul a fost cucerit de turci în 1461, monahii au hotărât să rămână în mănăstire și să își continue viața monahală. Apoi, în 1924, când mănăstirea a fost devastată și grecii au fost deportați din zonă, monahii au luat măsuri pentru a proteja icoana Maicii Domnului. Au ascuns această icoană în ruinele mănăstirii, păstrând-o astfel de ochii celor care ar fi putut să o distrugă sau să o ducă într-un alt loc.
- Misiunea monahului Ambrozie: În anul 1931, de preznicul Adormirii Maicii Domnului de la Mega Spileon, aflându-se la slujbă mulți credincioși greci, dar și alte oficialități, Mitropolitul Policarp de Xante i-a povestit prim-ministrului Elefterios Venezelos despre istoria acestei icoane, iar acesta din urmă i-a promis că va face tot ce ține de el pentru a o recupera. Respectându-și cuvântul, Venezelos s-a întâlnit în același an cu Ismet Inonu, omologul său turc, și a solicitat aprobarea pentru a trimite monahi la Muntele Mela în scopul aducerii icoanei. Pentru această misiune a fost ales un monah pe nume Ambrozie, care alături de câțiva soldați greci și turci, după eforturi istovitoare, au găsit icoana și celelalte obiecte de cult. Acestea au fost transportate la Atena și păstrate de către Muzeul Bizantin până în 1951, când Dr. Filon Ktenides a înființat „Fundația Panagia Sumela” în Tesalonic.
- Mănăstirea de pe Muntele Vermion: După ce icoana a fost adusă în Grecia, a fost important să se găsească un loc potrivit pentru reconstruirea mănăstirii și pentru a cinsti într-un fel istoria și tradiția icoanei. Muntele Vermion din Grecia, cu peisajul său aparte, amintea de Muntele Mela, ceea ce a făcut ca acest loc să fie potrivit pentru a găzdui o nouă Mănăstire Panagia Soumela. Astfel, Mănăstirea Panagia Soumela din Grecia a devenit un simbol al continuității și al legăturii cu istoria și spiritualitatea Mănăstirii Soumela din Turcia, icoana fiind adusă în biserica mănăstirii în anul 1952.
- Sărbătorită pe 15 august: Panagia Soumela nu are o dată specifică de prăznuire, fiind sărbătorită în Grecia în ziua Adormirii Maicii Domnului, în data de 15 august a fiecărui an. În această zi, credincioșii participă la procesiunea specială organizată în jurul mănăstirii, după tradiția locului, aducând cu ei flori și lumânări, pentru a cinsti icoana așa cum se cuvine și spre a-i mulțumi Maicii Domnului pentru toate darurile primite.
- Comoară a artei bizantine: De-a lungul timpului, deși icoana a fost subiectul studiilor de artă, ea a suferit o deteriorare semnificativă în timp, ajungând chiar să fie ruptă în două din cauza fragilității. Prin urmare, nu mai poate fi recunoscută forma și îmbrăcămintea persoanelor reprezentate, cu excepția Maicii Domnului și a Pruncului Iisus, ale căror figuri au fost relativ bine conservate. Pe de altă parte, placarea cu aur a icoanei este într-o stare foarte bună, pe ea găsindu-se următoarea inscripție: „IC. XC. MP. ΘΥ. H COYMELHTHCA” (Maica Domnului Iisus Hristos Soumeliotissa). Pe lateralele icoanei sunt reprezentați profeții David, Isaia, Moise și Aaron, în timp ce doi îngeri țin o coroană mare deasupra capului Maicii Domnului. În partea inferioară este inscripționată o rugăciune pentru cei care au realizat ferecătura, datată la 1700.
(Sursa:bizanticons.ro)